marți, 11 martie 2008

chu-chu

De ce imi pierd cumpatul?de ce ne pierdem cumpatul?da,evident,e pe baza nervoasa,dovedit stiintzific(like daaaa).Dar,uneori,suntem chiar funny cand ni-l pierdem.De exemplu,azi,eram pe tren in drum spre Lipova,si in compartiment cu mine,a mai intrat o doamna.A intrat,a salutat,am salutat,moment de tacere dupa.Trenul porneste,isi vede de drum.La un moment dat,femeia respectiva,scoate din o plasa de rafie,o punga cu cornuletze.Incepe sa manance,mi se parea normal,nu aveam nimik impotriva,ce drac sa am?!INSA...tot privind-o,nu prea insisent,ci mai cu "shusta"observ ce seaca era."Muierea",statea langa usha compartimentului,cu privirea fixata spre hol(desi nu era nimeni)si in timp ce privea in gol,pleoscaia,si se indopa cu cornuri!!!MA ENERVA!DE CE???CE A GRESHIT???NIMIK!!ma enerva tot la ea!Imi treceau prin minte tot felul de jigniri la adresa ei(ce aiurea sta,ce roshie e in obraji,ce enervant mesteca,as bate-o bine,i-ash indesa cornurile-n...).Si de fapt.femeia nu facuse nimik greshit...eu eram obosita si nervoasa ca nu aveam tzigari.Dar cand imi amintesc..tot ma enerveaza.

Un comentariu:

Zvasti spunea...

piticul e nebun. nu daţi cu pietre în străini. la poarta la care nu baţi nu iese nimeni cu securea. ferice de cei cu carduri. ai cartelă, ai partelă :P